PRIMARIA COMUNEI DOBRIN

Judetul Salaj

TURISM

    Cai de acces
    Legatura comunei cu principalele centre economice si culturale este asigurata pe cale rutiera prin drumul judetean D.J. 108D: Criseni - Cehu Silvaniei, drum ce asigura accesul si la calea ferata Jibou - Zalau cea mai apropiata halta fiind  in satul Garcei. Legaturile resedintei de comuna cu satele apartinatoare se face prin drumuri comunale, respectiv:
  • D.C. 6A: Doba - D.J. 108D;
  • D.C. 20A: Verveghiu - D.J. 108D;
  • D.C. 8: Deleni - Naimon - D.J. 108D
  • D.C. 20B: Sancraiu Silvaniei - Dobrin.
    Se remarca in comuna Dobrin cateva constructii reprezentative ale continuitatii sociale si culturale ale acestor localitati cum ar fi:
           
  • Biserica de lemn Sfintii Arhangheli din satul Doba
  • Biserica de lemn Sfintii Arhangheli din satul Dobrin
  • Casa memoriala "MARTON GYULA"

    Pe teritoriul comunei Dobrin pot fi vizitate urmatoarele obiective turistice:
  • Biserica de lemn Sfintii Arhangheli din satul Doba -se afla in localitatea Doba din judetul Salaj ┼či a fost ridicata cel mai devreme in veacul al 17-lea. Conform traditiei, ea a fost adusa din satul vecin Chilioara. Aceasta este una dintre cele mai mici biserici de lemn din Transilvania.
  • Biserica de lemn Sfintii Arhangheli din satul Dobrin. In localitatea Dobrin exista o biserica din lemn care a fost tarnosita in anul 1720 , ceea ce inseamna ca lucrarea a fost inceputa mai devreme. Din traditia orala nu se cunoaste sa mai fi fost inainte o alta biserica ortodoxa inainte de aceasta, ceea ce inseamna ca si numarul cetatenilor de nationalitate romana a fost mic. In vremuri vechi majoritatea acestor terenuri apartineau unor nobili maghiari, din cele auzite , iar mica populatie de romani erau servitorii acestora . Pe terenul actual al localitatii Dobrin a existat o Biserica Romano-Catolica  inainte de biserica actuala chiar in apropierea cimitirului vechi al parohiei , dar din aceasta nu a ramas nici o urma .
  • In anul 1999, la Naimon, s-a inaugurat Casa Memoriala „Marton Gyula” unde se gasesc insemnate publicatii din operele sale, precum si unele, manuscrise nepublicate.
    MARTON GYULA - lingvist, profesor universitar. (nascut, 27 decembrie 1916, satul Naimon – mort, 4 aprilie 1976, Cluj-Napoca).
    Viata si activitatea: A absolvit Facultatea de Litere si Filosofie - Universitatea ,, Regele Ferdinand I" din Cluj, sectia limba si literatura maghiara - limba si literatura romana (1940). A obtinut doctoratul in litere (Cluj, 1942) cu teza "A nagymoni nepnyelv igetovei es igealakjai" (Temele si formele verbale in graiul satului Naimon). A fost profesor la Liceul din Dej ( 1940-1942), cercetator la Institutul de Studii Ardelene (1942-1944), prizonier de razboi in Uniunea Sovietica (1944- 1947 ), profesor la Liceul Reformat din Cluj (1947-1948), conferentiar (1948 -1952), profesor (1952-1976), sef de catedra la catedra de limba si literatura maghiara, decan (1952-1956), prorector (1956-1959) al Facultatii de Filologie din Cluj. A debutat cu un articol stiintific despre toponimele satului Naimon in Kristoóf-emlekkonyv (1939).
Domeniile principale de cercetare ale profesorului Marton Gyula au fost: dialectologia maghiara, contactul lingvistic roman-maghiar, toponimia, lexicologia si terminologia traditionala. A fost membru al comisiei de redactie a revistelor Nyelv-es Irodalomtudomany Kozlemenyek (Studii si cercetari de lingvistica si istorie literara), Studia Universitatis "Babes-Bolyai". Sries Philologia, membru corespondent al societatii Fino-ungrice din Helsinki, al societatii Maghiare de Lingvistica din Budapesta. Colaborari: Studia, Magyar nyelv (Budapesta), Magyar Nyelvor (Budapesta), Magyar Nyelvjarasok (Debrecen), Korunk, Igaz Szó, Utunk, Muvelodes, Elore, Igazsag, Hargita, Nyelv- es Irodalomtudomanyi Kozlemenyek (Studii si cercetari de lingvistica si istorie literara), Cercetari de lingvistica,Studii si cercetari de lingvistica Revue Roumaine de Linguistique, Orbis.
    Opera: A nagymoni nepnyelv igettovei es igealakjai (Radacinile si formele verbale ale graiului din Naimon) (Cluj, 1942), A roman nyelvatlasz elso harom kotetenek magyar eredetu anyaga (Cluj, 1942), A roman nyelvatlasz - munkalatok tortenete es módszere (Atlasul lingvistic roman - istoricul si metodologia lucrarilor) (Cluj, 1943), Ordongosfüzes helynevei (Toponimele localitatii Fizesu Gherlii) (Cluj, 1944), A szolnok-dobokai Arpastó helynevei (Toponimele localitatii Branistea din Solnoc-Dobaca) (Cluj, 1945), A kolozsmegyei Borsavolgy allatnevei (Numele animalelor din Valea Borsei din judetul Cluj) (Cluj, 1945), A zilahi fazekasmesterseg (Olaritul din Zalau) (Cluj, 1948), Írjunk, beszeljünk helyesen (Sa scriem si sa vorbim corect) (Bucuresti, 1952), Ket tanulmany a keleti magyar nyelvjarasok korebol (Budapest, 1956); Magyar nyelv-jarastan (Dialectologia limbii maghiare) (Cluj, 1960), A borsavolgyi nyelvjaras igetovei es igealakjai (Temele si formele verbale ale graiului din Valea Borsei) (Budapest, 1962), A moldvai csangó nyelvjaras roman kocsonszavai (Imprumuturile romanesti ale graiului ceangau din Moldova) (Budapest, 1969; Bucuresti, Editura Kriterion, 1972), Igetovek, igei jelek es szemelyragok a moldvai csangó nyelvjarasban (Desinentele de mod, timp si persoana in graiul ceangau din Moldova) (Bucuresti, 1974). Volum postum: Szilagysagi Nyelvatlasz (Atlasul graiului din Salaj) (Budapest, Magyar Nyelvtudomanyi Tarsasag, 2000) - redactor Hegedus Attila,
    Volume colective: Magyar irodalomtortenet 1939. Emlekkonyv Kristóf Gyorgy hatvanadik születesnapjara (capitolul Nagymon helynevei) (Cluj, 1939), Huszonot lap "Kolozsvar es videke nepnyelvi terkepe"-bol (cu Galffy Mózes es Szabó T. Attila, Cluj, 1944), Perechi de cuvinte in graiul ceangau din Moldova. Omagiu lui I. Iordan (anlologie, 1958), Observatii asupra incadrarii vocalelor a si i in imprumuturile romanesti ale limbii maghiare. Omagiu lui Al. Rosetti (antologie, 1965), Tajszók Kalotaszegrol es kornyekerol (Regionalisme din zona Calata) (Cluj, 1965), Tórjai szójegyzek (Regionalisme din Turia, Glosar) (Sfantu Gheorghe, 1974), A magyar nyelvjarasok roman kolcsonszavai (Imprumuturile romanesti ale graiurilor maghiare) (Bucuresti, 1977), Szekely nyelvfoldrajzi szótar (Regionalisme din Secuime. Dictionar) (Budapest, 1987), A moldvai csangó nyelvjaras atlasza vol. I-II. (Atlasul graiului ceangau din Moldova) (Budapest, Magyar Nyelvtudomanyi Tarsasag, 1991).
    In hotarul satului Deleni s-a descoperit, in sec. XIX, o lingurita de argint cu inscriptia ALSE; alte precizari lipsesc.
    In hotarul satului Verveghiu pe locul numit Kincsesdomb "Dealul comorilor" s-au descoperit oase umane, diferite arme si o sabie, traditia locala  spunand ca aici era un cimitir pagan.
Fisiere: